Clima noastră se schimbă. Dovezile științifice arată că temperatura medie globală este în creștere, iar modelele de precipitații se schimbă. De asemenea, arată că ghețarii, gheața arctică și calota glaciară din Groenlanda se topesc. Cel de-al cincilea raport de evaluare al Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice arată că încălzirea de la jumătatea secolului al XX-lea se datorează în principal creșterii concentrațiilor de gaze cu efect de seră ca urmare a emisiilor provenite din activitățile umane. Arderea combustibililor fosili și schimbările în utilizarea terenurilor sunt în mare parte responsabile pentru această creștere.
Este clar că trebuie să reducem substanțial emisiile globale de gaze cu efect de seră pentru a evita efectele cele mai negative ale schimbărilor climatice. De asemenea, este clar că trebuie să ne adaptăm la schimbările climatice. Chiar și în cazul unor reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră, se așteaptă ca clima noastră să se schimbe într-o anumită măsură, iar efectele acestei schimbări vor fi resimțite în întreaga lume, inclusiv în Europa. Se așteaptă ca inundațiile și secetele să devină mai frecvente și mai intense. Temperaturile mai ridicate, schimbările în nivelurile și modelele de precipitații sau fenomenele meteorologice extreme au deja un impact asupra sănătății, mediului natural și economiei noastre.
Schimbările climatice ne afectează
Poate că nu suntem conștienți de acest lucru, dar schimbările climatice ne afectează pe toți: fermieri, pescari, bolnavi de astm, bătrâni, sugari, locuitori din mediul urban, schiori, turiști pe plajă… Fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi inundațiile și valurile de furtună, pot devasta comunități mici – și chiar regiuni și țări. Valurile de căldură pot exacerba poluarea aerului, agravând bolile cardiovasculare și respiratorii și, în unele cazuri, ducând la pierderi de vieți omenești.
Oceanele mai calde riscă să dezechilibreze întregul lanț alimentar și, prin urmare, viața marină, adăugând presiuni suplimentare asupra stocurilor de pește deja supraexploatate. Temperaturile mai ridicate pot modifica, de asemenea, capacitatea de stocare a carbonului în sol – al doilea mare rezervor de carbon după oceane. Secetele și temperaturile mai ridicate pot avea un impact asupra producției agricole, intensificând concurența dintre sectoarele economice pentru resurse prețioase precum apa și pământul.
Aceste efecte se traduc prin pierderi reale. Cercetări recente estimează că, în lipsa unor măsuri de adaptare, numărul deceselor cauzate de căldură ar putea ajunge la aproximativ 200 000 pe an în Europa până în 2100. Costul pagubelor provocate de inundațiile fluviale ar putea fi de peste 10 miliarde EUR pe an. Printre alte efecte ale schimbărilor climatice se numără pagubele provocate de incendiile de pădure, reducerea randamentului culturilor sau pierderea de zile lucrătoare din cauza bolilor respiratorii.
Confruntați cu astfel de efecte actuale și viitoare, europenii nu au altă opțiune decât să se adapteze la schimbările climatice. Există deja o strategie de adaptare la nivelul Uniunii Europene pentru a ajuta țările să își planifice activitățile de adaptare, iar peste 20 de țări europene au adoptat strategii naționale de adaptare.
Unele proiecte de adaptare în curs de desfășurare implică proiecte de amploare pentru construirea de noi infrastructuri (de exemplu, diguri și canale de scurgere a inundațiilor), în timp ce altele propun refacerea ecosistemelor pentru a permite naturii să facă față efectelor schimbărilor climatice, cum ar fi excesul de apă sau de căldură. Există diferite inițiative și oportunități de finanțare pentru a ajuta țările, orașele și regiunile să se pregătească pentru efectele schimbărilor climatice și să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră.
Reducerea emisiilor
Gravitatea schimbărilor climatice va depinde de cât de mult și cât de repede putem reduce emisiile de gaze cu efect de seră eliberate în atmosferă. Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale vremurilor noastre. Este o problemă globală și ne privește pe toți. Comunitatea științifică recomandă cu tărie limitarea creșterii temperaturilor medii globale și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a evita efectele negative ale schimbărilor climatice. În cadrul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice, comunitatea internațională a convenit să limiteze creșterea temperaturii medii globale la 2°C față de perioada preindustrială.
În cazul în care temperatura medie globală crește peste 2°C, schimbările climatice vor avea efecte mult mai grave asupra sănătății, mediului natural și economiei noastre. O creștere medie de 2°C înseamnă că temperaturile vor crește de fapt cu mai mult de 2°C în anumite părți ale lumii, în special în Arctica, unde impactul mai mare va amenința sisteme naturale unice.
Uniunea Europeană a stabilit obiective ambițioase pe termen lung în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice. În 2013, UE își redusese deja emisiile interne de gaze cu efect de seră cu 19% față de nivelurile din 1990. Obiectivul unei reduceri de 20% până în 2020 este la îndemână.
Realizarea unei reduceri de cel puțin 40% a emisiilor interne (adică emise în UE) până în 2030 și de 80-95% până în 2050 va depinde parțial de capacitatea UE de a canaliza suficiente fonduri publice și private către tehnologii durabile și inovatoare. Prețurile și reglementările eficiente privind emisiile de dioxid de carbon au un rol esențial în orientarea investițiilor către inovații care respectă clima, în special în domeniul energiei regenerabile și al eficienței energetice. În unele cazuri, deciziile de finanțare ar putea implica, de asemenea, renunțarea la anumite sectoare și restructurarea altora.
Reducerea emisiilor de către statele membre ale UE ar rezolva problema doar parțial, deoarece UE emite în prezent doar aproximativ 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Este clar că atingerea obiectivului de 2°C necesită un efort global, cu reduceri substanțiale ale emisiilor globale de gaze cu efect de seră. Comunitatea științifică estimează că, pentru a atinge obiectivul de 2°C, se poate elibera în atmosferă doar o cantitate limitată de carbon înainte de sfârșitul secolului. Lumea a eliberat deja cea mai mare parte a acestui “buget de carbon”. În ritmul actual, întregul buget de carbon va fi epuizat cu mult înainte de 2100.
Pentru a ne spori șansele de a limita creșterea temperaturii medii la 2°C, studiile științifice arată că emisiile globale trebuie să atingă un nivel maxim în 2020 și apoi să înceapă să scadă. În acest context, viitoarele discuții privind clima (COP21) de la Paris trebuie să devină un punct de cotitură pentru un acord global privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și acordarea de sprijin țărilor în curs de dezvoltare.
Un viitor cu emisii reduse de carbon până în 2050 este posibil
În centrul problemei se află modelele de consum și de producție nesustenabile. Bazându-se pe tendințele recente observate în mediul european și pe megatendințele globale, raportul nostru recent “Mediul european – situația și perspectivele pentru 2015” solicită o tranziție către o economie ecologică. Economia ecologică este un mod de viață durabil care ne permite să trăim bine și în limitele planetei noastre. Această tranziție implică schimbări structurale ale unor sisteme-cheie, cum ar fi energia și transporturile, care necesită investiții pe termen lung în infrastructura noastră.
Europenii investesc deja în aceste sisteme cheie. Provocarea constă în a ne asigura că toate investițiile actuale și viitoare ne aduc cu un pas mai aproape de ecologizarea economiei noastre și nu ne blochează pe o cale de dezvoltare nesustenabilă. Efectuarea investițiilor corecte astăzi nu numai că va minimiza costurile globale ale schimbărilor climatice, dar poate consolida expertiza Europei în industriile ecologice înfloritoare – economia viitorului. În cele din urmă, cu toții avem un interes în definirea modului în care va arăta viața în contextul schimbărilor climatice.
Provocarea cu care ne confruntăm poate părea descurajantă. Dar, indiferent cât de mare ar fi provocarea, obiectivul de 2°C este încă la îndemâna noastră. Acum trebuie să fim suficient de curajoși și ambițioși pentru a o atinge.
