„Singura modalitate de a ne asuma responsabilitatea directă pentru emisiile noastre este de a permite ca aceeași cantitate de poluanți să nu fie eliminată din aer în alte părți ale lumii. Pe scurt, o compensăm.”
(Martin Wright, Guardian Sustainable Business)

“Neutralitatea climatică este un element ineluctabil al durabilității ecologice.” – (L A. R)

Info

Címke: investiții responsabile

CSRD (Directiva privind Raportarea de Sustenabilitate Corporativă) și ESG (Environmental, Social, Governance) sunt strâns interconectate.

CSRD este o reglementare a UE care obligă companiile mai mari să întocmească rapoarte transparente și detaliate despre performanța lor de sustenabilitate, ceea ce înseamnă, în esență, raportarea conform criteriilor ESG.

CSRD și ESG

Acest lucru nu doar crește credibilitatea datelor ESG, dar are și ca obiectiv facilitarea comparării companiilor de către investitori și alte părți interesate. Astfel, CSRD este un cadru care sprijină aplicarea practică a ESG și face ca subiectele ESG să depășească promisiunile superficiale.

Legătura cheie între CSRD (Directiva privind Raportarea de Sustenabilitate Corporativă) și ESG (Environmental, Social, Governance) este că CSRD impune raportarea de sustenabilitate bazată pe cadrul de criterii ESG.

Textul oficial al Directivei privind Raportarea de Sustenabilitate Corporativă (CSRD) este disponibil în baza de date juridică a Uniunii Europene, sistemul EUR-Lex. Textul integral al directivei în limba maghiară poate fi găsit la următorul link:

EUR-Lex: Directiva 2022/2464

Această directivă modifică, printre altele, Directiva 2013/34/UE și are ca obiectiv îmbunătățirea calității și comparabilității raportării de sustenabilitate corporativă în cadrul Uniunii Europene.

În practică, aceasta înseamnă:

  • Colectarea datelor: Companiile trebuie să colecteze date exacte și fiabile despre performanța lor ESG, inclusiv impactul asupra mediului, proiecte sociale și mecanisme de guvernanță.
  • Raportare standardizată: CSRD impune ca rapoartele să fie întocmite conform ESRS (Standardele Europene de Raportare a Sustenabilității).
  • Auditarea: Credibilitatea datelor ESG trebuie verificată de o terță parte, crescând transparența și fiabilitatea.
  • Considerații pentru luarea deciziilor: Rapoartele de performanță ESG ajută investitorii să ia decizii de investiții sustenabile.

Implementarea CSRD în practică

CSRD (Directiva privind Raportarea de Sustenabilitate Corporativă) are ca obiectiv asigurarea faptului că companiile oferă informații detaliate și fiabile despre performanța lor de sustenabilitate către investitori, autorități de reglementare și alte părți interesate. În practică, CSRD este implementată prin următoarele elemente:

  1. Cerințe obligatorii de raportare:
    • Companiile afectate trebuie să întocmească rapoarte anuale de sustenabilitate care includ performanța conform criteriilor ESG (Environmental, Social, and Governance).
    • Rapoartele trebuie să fie comparabile, auditabile și întocmite într-un format standardizat.
  2. Domeniul de aplicare al companiilor afectate:
    • CSRD extinde semnificativ domeniul de aplicare al companiilor afectate, incluzând companii mari și anumite întreprinderi de dimensiuni medii.
    • Pe lângă companiile cu sediul în UE, sunt afectate și companiile internaționale care operează în UE și ating anumite praguri de venit.
  3. Conexiunea cu ESRS:
    • ESRS (Standardele Europene de Raportare a Sustenabilității) oferă cadrul și standardele pentru îndeplinirea cerințelor CSRD. Acestea definesc puncte de date specifice, indicatori și formate de raportare, oferind îndrumări detaliate.Standardele Europene de Raportare a Sustenabilității (ESRS) pot fi descărcate de pe site-ul oficial al Grupului European de Consultanță pentru Raportarea Financiară (EFRAG). EFRAG este responsabil pentru elaborarea și publicarea acestor standarde. Pentru a accesa cele mai recente documente ESRS, vizitați următoarea pagină:EFRAG – Prima serie de drafturi ESRSPe această pagină, puteți găsi prima serie de drafturi de standarde, care pot fi descărcate și revizuite. În plus, site-ul oficial al Comisiei Europene oferă informații și documente legate de standarde:Standardele europene de raportare a sustenabilității – prima serie
  4. Raportare digitală:
    • Conform noilor cerințe, companiile trebuie să depună rapoarte în format digital, de exemplu, conform standardului ESEF (European Single Electronic Format), care sprijină o analiză mai ușoară a datelor și transparența.
      Standardul European Single Electronic Format (ESEF) este disponibil pe site-ul oficial al Autorității Europene pentru Piețe de Valori Mobiliare (ESMA). Manualul de raportare ESEF, care oferă îndrumări detaliate pentru aplicarea ESEF, poate fi descărcat la următorul link:Manual de raportare ESEFPentru informații suplimentare și cele mai recente actualizări, vizitați pagina ESMA dedicată ESEF:ESMA – European Single Electronic Format (ESEF)Prin aceste surse, puteți accesa documentele și îndrumările necesare pentru aplicarea standardului ESEF.

Rolul și implementarea ESRS

ESRS sunt standardele UE pentru raportarea sustenabilității, oferind un cadru pentru raportarea datelor de sustenabilitate corporativă. În practică, implementarea ESRS implică următorii pași:

  1. Colectarea și analiza datelor:
    • Companiile trebuie să evalueze cele mai importante aspecte ESG legate de operațiunile lor și să asigure colectarea precisă a datelor relevante.
    • De exemplu, din perspectiva mediului, datele despre amprenta de carbon, consumul de energie, utilizarea apei și gestionarea deșeurilor sunt deosebit de importante.
  2. Analiza materialității:
    • ESRS impune ca rapoartele să se concentreze pe subiectele cele mai relevante pentru părțile interesate și operațiunile companiei (abordarea dublă materialitate: impacte financiare și de sustenabilitate).
  3. Stabilirea proceselor interne:
    • Companiile trebuie să înființeze sisteme și procese interne care să permită urmărirea și raportarea continuă a datelor.
    • Aceasta poate include implementarea de software nou, sisteme de analiză a datelor și mecanisme de control intern.
  4. Auditarea externă:
    • ESRS impune ca credibilitatea rapoartelor de sustenabilitate să fie asigurată, necesitând verificarea externă.
    • Rapoartele auditate oferă o imagine mai fiabilă a performanței de sustenabilitate a unei companii.
  5. Instruirea și creșterea conștientizării:
    • Instruirea părților interesate interne – manageri, angajați – este crucială pentru a se asigura că înțeleg cerințele de reglementare și importanța aspectelor de sustenabilitate.
    • În plus, merită să fie implicați partenerii din lanțul de aprovizionare, deoarece performanța lor ESG poate afecta rezultatele rapoartelor.

Exemplu în practică

Să presupunem că o companie din industria alimentară cu sediul în UE este supusă cerințelor CSRD și ESRS. În timpul implementării, compania:

  1. Revizuiește întreaga sa activitate (de exemplu, achiziții agricole, producție, transport) pe baza criteriilor ESG.
  2. Implementează un proiect de eficiență energetică pentru a-și reduce amprenta de carbon.
  3. Întocmește un raport privind utilizarea anuală a apei, gestionarea deșeurilor și bunăstarea angajaților conform cerințelor ESRS.
  4. Depune raportul în format digital, care este verificat de un auditor independent.

Provocări și oportunități

  • Provocări: Noile reglementări pot impune sarcini administrative și financiare semnificative companiilor, în special celor mici. Stabilirea proceselor de colectare și raportare a datelor poate fi consumatoare de timp.
  • Oportunități: Prin CSRD și ESRS, companiile nu doar se conformează cerințelor de reglementare, dar își pot îmbunătăți și poziția pe piață și reputația de sustenabilitate.

Utilizăm un set de criterii pentru a evalua schemele de compensare a emisiilor de dioxid de carbon, pentru a ne asigura că acestea oferă beneficiile pe care le pretind.

Nu există nicio reglementare, nicio supraveghere a compensațiilor de carbon, așa că acest set de criterii trebuie respectat cu strictețe.

Evaluarea sistemelor de compensare a emisiilor de carbon

Există patru principii de bază care trebuie respectate pentru ca despăgubirea să fie legală: trebuie să fie suplimentare, verificabilă, imediată și permanentă, dacă prin “calitate” se înțelege planuri care au beneficii suplimentare, cum ar fi îmbunătățirea sănătății, promovarea drepturilor omului și a planificării familiale, crearea de locuri de muncă sau sprijinirea comunităților dezavantajate din punct de vedere istoric.

Compensarea este deosebit de utilă atunci când este vorba de industrii care sunt deosebit de dificil de eliminat, cum ar fi producția de oțel sau ciment sau aviația. Cu toate acestea, este important ca cel puțin toate cele patru criterii de bază să fie îndeplinite, în caz contrar emisiile reale nu sunt cu adevărat compensate. De exemplu, plantarea de copaci astăzi, deși este adesea un lucru bun, ar dura zeci de ani pentru a compensa emisiile în atmosferă, unde acestea pot persista timp de secole – deci nu îndeplinește cerința “imediată”.

Iar protecția pădurilor existente, deși este de asemenea de dorit, este foarte dificil de demonstrat că reprezintă o înlocuire a pădurilor, deoarece necesită un contrafactual care aproape niciodată nu poate fi observat.

Există compensații care să îndeplinească toate criteriile și să aducă beneficii reale în abordarea schimbărilor climatice?

Da, dar acestea trebuie să fie evaluate cu atenție.

De exemplu, reabilitarea energetică profundă și instalarea de panouri solare pe locuințele cu venituri mici. Aceste măsuri pot contribui la rezolvarea așa-numitei probleme dintre proprietari și chiriași: dacă chiriașii plătesc, în general, facturile de utilități, proprietarii sunt puțin stimulați să plătească pentru îmbunătățiri ale eficienței, iar chiriașii nu dispun de capitalul necesar pentru a face ei înșiși aceste îmbunătățiri. Politicile care ar permite acest lucru sunt candidați destul de buni pentru compensații legitime, deoarece sunt suplimentare – gospodăriile cu venituri mici nu își pot permite să le facă fără subvenții, așa că nu se vor realiza fără un program. Este verificabil, deoarece avem facturile de utilități înainte și după. De asemenea, sunt “destul de imediate”, implementate de obicei în doar un an, și “destul de permanente“.

Un alt exemplu este un plan adoptat recent în Alaska, care permite navelor de croazieră să compenseze emisiile generate în timpul călătoriilor lor prin plata într-un fond care oferă subvenții cetățenilor din Alaska pentru a instala pompe de căldură în casele lor pentru a preveni emisiile provenite de la sistemele de încălzire cu lemne sau combustibili fosili. Este, de asemenea, un candidat destul de bun pentru îndeplinirea criteriilor.

Contactați echipa noastră de experți pentru mai multe informații.

 

EnglishHungaryRomania